Bine ati venit!

februarie 16, 2010

Unirea principatelor romane si domnia lui
Alexandru I. Cuza
Realizarea unirii: conditionari interne si externe Conventia de la Balta-Liman din primavara anului 1849 a restabilit Regulamentele Organice si domnia efectiva a Rusiei si a Imperiului Otoman.
Noii domni, numiti pe 7 ani si considerati inalti functionari ai imperiului, au fost Barbu Stirbei in Tara Romaneasca si Grigore Al. Ghica in Moldova. Puterea suzerana si cea protectoare le controla activitatea, dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica. Ambii domni au incurajat dezvoltarea economica si invatamantul si au avut o bogata activitate reformatoare. Grigore Al. Ghica a ingaduit revolutionarilor exilati in 1848 sa revina in tara, numind chiar pe unii dintre ei ministri. De asemenea, a decretat emanciparea robilor tigani, a aprobat tiparirea letopisetelor Moldovei, a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei.
Pe plan international, o noua criza survenita in relatiile dintre Rusia si Poarta a declansat in 1853 razboiul Crimeii, in care Franta si Anglia s-au implicat un an mai tarziu. Principatele au fost din nou ocupate de trupe rusesti si austriece. Domnitorii s-au refugiat in Austria. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale – numite adunari ad-hoc in fiecare Principat, care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri, organizata la Paris, unde se luau deciziile finale, comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. Trupele militare straine trebuiau sa fie retrase. Poarta numea in mod provizoriu caimacami, loctiitori ai domnului, pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romane.
In 1858, la Paris, in cadrul Conferintei Marilor Puteri, comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor. Dupa discutii prelungite, s-a semnat conventia de la Paris, al carei scop era de a oferi Principatelor o forma de organizare definitiva.

Domnitorul Al.Ioan Cuza


In aceste conditii, viata politica in Principate s-a concentrat in jurul alegerilor pentru Adunarile Elective. Adunarea din Moldova, cu o majoritate unionista, a ales in final drept candidat unic pe Alexandru Ioan Cuza, propunere la care au aderat si fortele conservatoare.
Adunarea Electiva munteana era dominata de fortele conservatoare. In aceste imprejurari, liberalii au facut apel la presiunea maselor pentru a contracara aceasta majoritate. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara Romaneasca. Acest act politic a inaugurat politica faptului implinit.
Dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri. La Iasi si la Bucuresti functionau doua guverne si doua Adunari, iar organizarea administrativa era lipsita de unitate. Principalele obiective ale noului domn erau recunoasterea dublei alegeri, realizarea unirii politice si administrative depline si recunoasterea ei, alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca.
Marile Puteri, cu toate obiectiile Austriei si ale Imperiului Otoman, au votat pentru acceptarea dublei alegeri, in toamna anului 1859.
Pe plan intern, Cuza a actionat in vederea unificarii administrative si militare. Astfel, a unificat serviciile de vama, serviciul telegrafului, a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a numit functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers, s-a preocupat de uniformizarea armatei. La Conferinta de la Constantinopol, organizata la sfarsitul anului 1861, Marile Puteri au convins sultanul sa emita un firman prin care sa recunoasca oficial unirea  pe timpul domniei lui Cuza.
Domnitorul proclama imediat unirea si nasterea natiunii romane. In aceste conditii, incepea o ampla activitate reformatoare bazata pe crearea institutiilor statului national modern, care sa inlocuiasca vechiul sistem politico-social dominat de marii  proprietari funciari.

ianuarie 22, 2008

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.